Cultură

În domeniul culturii, Mehedinţiul are o bogată tradiţie.

Impresionat de marea operă culturală în care erau angajaţi mehedinţenii şi dornic să contribuie la „înălţarea generaţiilor viitoare” Ion G. Bibicescu, om de aleasă cultură, fost guvernator al Băncii Naţionale a României, a dăruit Severinului biblioteca pe care o alcătuise timp de o viaţă întreagă. Astfel Societatea Culturală Biblioteca Ion G. Bibicescu a luat fiinţă cu scopul mărturisit de a ridica conştiinţa naţională nu numai a mehedinţenilor ci şi a „fraţilor” din ţinuturile de peste munţi.

Din Mehedinţi au pornit spre ţinuturile locuite de români peste 100000 volume, iar în comunele şi satele mehedinţene s-au înfiinţat 250 biblioteci a câte 400 volume fiecare.

O altă instituţie de cultură cu un rol deosebit în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor istorice ale acestor locuri este Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – instituţie înfiinţată în 1881 şi care la ora actuală are un bogat şi divers patrimoniu. Actualmente muzeul are ca funcţii permenente: cercetarea ştiinţifică, colectarea şi achiziţionarea, depozitarea şi conservarea, valorificarea cultural – educativă şi ştiinţifică a exponatelor muzeale.

O instituţie de cultură cu bogate valenţe culturale este şi Palatul Cultural „Theodor Costescu”. În sălile sale funcţionează: o casă de cultură, o bibliotecă, un cinematograf şi numeroase cursuri de calificare pentru tineri în diferite domenii.

Folclorul mehedinţean, prin frumuseţea şi varietatea lui, vine parcă să completeze frumuseţea şi sălbăticia locurilor. El reprezintă o adevărată stare de spirit a oamenilor trăitori pe aceste meleaguri.

Printre mehedinţenii cu activitate deosebită în domeniul ştiinţei, culturii   şi artelor se numără:

GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI (1885-1968) Profesor la Academia Agricolă din Bucureşti a adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea şcolii româneşti de agricultură. Pentru meritele sale a fost ales membru al Academiei Române (1936) şi al Academiei Cehe de Agricultură.

VICTOR DAIMACA (1892-1969)   Profesor de matematică şi astronom, Victor Daimaca descoperă în septembrie 1943 cometa ce-i va purta numele. In decembrie acelaşi an, simultan cu Van Gent din Africa de Sud şi Peltier din S.U.A. descoperă o nouă cometă ce va purta numele celor trei descoperitori.

DIMITRIE GRECESCU (1841 – 1910) Se numără printre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România. Director al Grădinii Botanice din Bucureşti din anul 1866, pentru meritele sale ştiinţifice şi didactice a fost ales membru al Academiei Române (1907) şi membru de onoare al Societăţii farmaciştilor, al Societăţii geografice, al Societăţii naturaliştilor din Moscova, al Societăţii de ştiinţe matematice şi naturale Cherbourg, al Societăţii de botanică din Franţa şi membru al Academiei internaţionale de geografie botanică.

ŞTEFAN ODOBLEJA (1902 – 1978)   Întemeietor al ciberneticii teoretice generalizate, medicul Ştefan Odobleja, este autorul lucrării Psychologie consonantiste, publicată la editura Maloine, Paris, în anii 1938 – 1939.

CONSTANTIN RĂDULESCU – MOTRU (1868 – 1957) Filozof şi psiholog cu studii în Franţa şi Germania a fost profesor la Universitatea din Bucureşti. A fost membru şi apoi preşedinte al Academiei Române (1938 – 1941). A înfiinţat şi condus ” Societatea de filozofie” şi publicaţiile periodice „Noua revistă română”, „Studii filozofice” şi „Analele de psihologie”.

DUMITRU TUDOR (1908 – 1982)   Doctor în istorie, decan al Facultăţii de istorie, este membru al Societăţii internaţionale de arheologie. Pentru valoarea lucrărilor sale în domeniul arheologiei şi istoriei primeşte în anii 1937, 1940 şi 1942 premiul „Vasile Pîrvan”din partea Academiei Române.

ŞERBAN CIOCULESCU (1902 – 1986) Criticul, istoricul literar şi esteticianul Şerban Cioculescu a fost profesor la Facultatea de filologie din Iaşi şi şef de catedră la Facultatea de limba şi literatura română din Bucureşti. În 1974 a devenit membru deplin al Academiei.

PETRE SERGESCU (1893 – 1954) Membru al Academiei Internaţionale pentru Ştiinţele Matematicii de la Paris, al Academiei cehoslovace, al Academiei din Liege şi al Societăţii Ştiinţifice din Varşovia.

GHEORGHE ŢIŢEICA (1873 – 1939) Descoperitor al unor categorii geometrice care-i poartă numele, ilustrul profesor universitar a fost membru al Academiei Române (1913) şi doctor honoris cauza al Universităţii din Varşovia. Este membru fondator al revistei ” Gazeta Matematică”.

VICTOR GOMOIU (1882 – 1960) Pentru vasta şi însufleţita sa activitate ştiinţifică, medicul Victor Gomoiu, a devenit membru a 17 academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate.

THEODOR COSTESCU (1864 – 1939) Pentru activitatea de aproape o jumătate de secol dăruită propăşirii culturale a Severinului şi Mehedinţiului, profesorul Theodor Costescu a fost primit în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

EUFROSIN POTECA (1786 – 1858) Profesor de filosofie şi director al şcolilor în Bucureşti până în 1832, este exilat de guvernatorul rus Kiseleff la Mânăstirea Gura Motrului – Mehedinţi. În 1836 înfiinţează la Buiceşti prima şcoală sătească din Mehedinţi cu un număr de 32 elevi. Această şcoală a făcut parte din cele 10 şcoli săteşti existente în Ţara Românească în 1838, sub egida Eforiei şcolilor.